Inspiratia pentru Hannibal Lecter

Multe filme si romane de suspans / thriller sunt vag bazate pe evenimente din viata reala – un scenarist / scriitor citeste undeva despre un psihopat cu fata arsa care ucide adolescenti si se gandeste: „Daca tipul asta avea maini cu cutite?” Dar povestea despre cum Thomas Harris, autorul romanelor despre Hannibal Lecter, a ajuns sa-si creeze cel mai faimos personaj este mult mai infricosatoare si neprevazuta.

In anii 1960, Harris scria pentru o revista si a fost trimis intr-o inchisoare din Mexic pentru a-i lua un interviu lui Dykes Askwe Simmons, un prizonier american condamnat la moarte pentru tripla omucidere. Probabil ca prima intrebare a fost: „Ce aveai in cap parintii tai cand ti-au dat numele?, nu-i asa? Oricum, ideea e ca Simmons nu a fost modelul pentru Hannibal Lecter.

In timpul interviului, Simmons i-a spus lui Harris o poveste despre cum a fost impuscat de un prizonier, insa viata i-a fost salvata de un doctor. Dorind mai multe detalii pentru articol, Harris a cerut sa fie dus la doctor (Dr. Salazar), despre care a presupus, normal, ca era medicul inchisorii. Daca esti familiar cu oricare dintre filmele cu Hannibal, ai o oarecare idee despre ce s-a intamplat mai departe.

In loc sa vorbeasca despre impuscatura, Salazar parea mult mai interesat sa-l manipuleze pe Harris sa-l psihoanalizeze pe Simmons, punandu-i jurnalistului intrebari despre mutilarile fizice ale lui Simmons, victimele lui, „natura hartuirii”, un topic despre care se discuta foarte rar in afara conversatiilor cu criminali si primi intalniri dezastruase. In ciuda acestui fapt, Harris a recunoscut ca barbatul avea o „anumita eleganta”. Dupa intalnire, Harris l-a intrebat pe paznic de cat timp lucra Salazar acolo, doar ca sa afle ca acesta era … detinut acolo – unul considerat prea nebun ca sa plece vreodata de acolo. Salazar fusese candva un chirurg care si-a folosit abilitatile pentru a-si „impacheta victima intr-o cutie surprinzator de mica”.

Ani mai tarziu, Harris avea sa scrie „Red Dragon” si sa utilizeze ideea unui doctor criminal nebun cu abilitatea de a intelege alti criminali ca tipar pentru Hannibal Lecter. Desigur, dupa cum se intampla adesea in viata reala, povestea adevarata a lui Salazar nu include o evadare spectaculoasa care include jupuirea de vie a unor paznici. Salazar a iesit totusi din inchisoare, insa si-a dedicat viata oferind asistenta medicala batranilor pana cand a murit in anul 2009. Repede, cineva sa faca o continuare pentru „Tacerea mieilor” despre asta!