Lucruri care au starnit panica morala: cartile

In zilele noastre, cea mai mare grija a noastra referitor la carti se refera la de partea cui sa fim in razboiul dintre Kindle si Copacii morti. Certuri violente apar pe internet asupra carei modalitati de citire este superioara – raspunsul este intotdeauna copaci morti, apropo.

Dar la sfarsitul anilor 1700, cartile ii faceau pe puritanii lumii sa se agite complet. Acest lucru s-a intamplat cand rata alfebetizarii a inceput sa creasca brusc. Apoi, numarul cartilor publicate anual a crescut vertiginos. Au devenit si mai ieftine, insemnand ca toti oamenii aceia care tocmai invatasera sa citeasca si le puteau permite. De asemenea, obiceiul oamenilor s-a schimbat de la detinerea unor carti pe care le recitesti mereu in detinerea mai multor carti pe care le citesti doar o data sau de doua ori, dupa cum facem azi.

Unul dintre motivele pentru care au aparut aceste schimbari a fost faptul ca romanele au devenit brusc populare. Si cand ceva devine popular, moralistii vor spune, inevitabil, ca vor distruge societatea.

Desigur, aceasta frica se poate rezuma in faptul ca credinta ca femeile nu sunt de incredere. In primul rand, de cate ori o femeie petrecea timpul citind o carte, isi lua din timpul ocupat in care era sotie, mama sau servitoare. Asta insemna si ca citeau mai putine carti de „imbunatatire”, de obicei scrise de catre barbati, care le spuneau cum ar trebui sa se poarta si sa (aproape) gandeasca.

Romanele populare, pe de alta parte, contineau povesti de dragoste si vorbe sexy si eroine care faceau lucruri pe care societatea nu le aproba. In timp ce se considera ca barbatii isi vor pastra cumpatul citind aceste povesti, se credea ca femeile au o abilitate mai mica sa diferentieze intre realitate si fantezie. Orice romane puteau sa „faca sugestii erotice care amenintau castitatea si ordinea normala a lucrurilor.” Cu alte cuvinte, daca citeau despre o femeie fictionala care-si insela sotul in carte, asa zisele creiere ale femeilor ar fi intrat intr-o stare de confuzie, provocandu-le sa faca si ele acelasi lucru.

Partea cea mai proasta, pentru ei, era ca romanele au introdus si cititul in privat pentru mase. Inainte, oamenii se aduneau intr-o camera si cineva citea cu voce tare, cat altii coseau sau jucau carti. Dar in anii 1700, cititorii au inceput sa-si citeasca in privat cartile distrugatoare de civilizatie. Si precum e cazul cu majoritatea lucrurilor care se intampla in privat, acest lucru a facut sa para cititul cartilor ca fiind genul de lucru murdar pe care conservatorii moralisti l-ar scufunda in aghiazma.