Transportul maritim, fluvial si aerian in Romania

    Home  /  Calatorii  /  Transportul maritim, fluvial si aerian in Romania

Transportul maritim, fluvial si aerian in Romania Image

Transportul maritim, fluvial si aerian in Romania

Desi are o retea bogata de cursuri de apa, navigatia se practica numai pe Dunare, partial pe canalul Bega si Prut (de la Albita pana la varsarea in Dunare)

Dunarea este principala artera fluviala navigabila, mentionata si in scrierile antice (Herodot, Strabo, Arrian), unul dintre cele mai mari fluvii din Europa si permite legatura dintre unele tari din Europa Centrala si Marea Neagra, iar prin canalul Rhin-Main-Dunare se realizeaza legatura intre Marea Neagra si Marea Nordului (legatura dintre porturile Constanta si Rotterdam). Din punctul de vedere al navigatiei fluviale, sectorul romanesc al Dunarii (Bazias-Sulina) se imparte in:
– Dunarea fluviala (Bazias-Braila) cu adancimi mai mici – pescaj de aproximativ 2 m – unde circula nave de tonaj mai mic;
– Dunarea maritima (Braila –Sulina) cu adancimi mai mari – pescaj de aproximativ 7 m, sector in care pot naviga si nave maritime, fara a fi nevoie de o transbordare a marfurilor;

Porturi: pe Dunarea fluviala – Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, iar pe Dunarea maritima – Braila, Galati, Tulcea, Sulina.

Canalul Dunare-Marea Neagra are o lungime de 64,2 km si se desfasoara intre Cernavoda si Constanta Sud (Agigea). Canalul reduce distanta de transport pe apa dintre Cernavoda si Constanta, cu aproape 400 km. Apele pot fi utilizate pentru irigatii pe o suprafata de cca. 220 000 ha. De la Poarta Alba prezinta o ramificatie pana la Midia- Navodari pe 30 km (Porturi; Cernavoda, Constanta).

Canalul Bega s-a realizat prin indiguirea si canalizarea raului Bega pe o lungime de 114 km (din care 40 km pe teritoriul Romaniei), avand un pescaj de 1,3-1,5. Prin amenajare pot deveni navigabile si alte rauri: Somesul, Muresul, Oltul, Siretul, Argesul.

Transporturile maritime

Principalul port maritim, Constanta (inclusiv Midia-Navodari) cu o capacitate de 40-50 de milioane tone anual, asigura practic aproape in intregime legaturile comerciale ale tarii noastre cu foarte multe state care au iesire la Oceanul Planetar. Traficul sau, ca si al porturilor dunarene, se va amplifica odata cu cresterea importantei celor doua axe economice (a fluviilor si canalelor si, respectiv, a marilor: Marea Caspica – Marea Neagra – Marea Mediterana

Transporturile aeriene

Reteaua nationala s-a extins dupa cel de-al doilea razboi mondial, legand aeroportul central Baneasa (Bucuresti) cu aeroporturile: lasi, Constanta, Suceava, Targu Mures, Bacau, Cluj-Napoca, Baia Mare, Craiova, Tulcea, Arad, Oradea, Timisoara.

In perioada 1966-1970 s-au dat in exploatare aeroportul international „Henri Coanda” (Otopeni) si aeroportul „Mihail Kogalniceanu” (Constanta).

Aeronavele romanesti deservesc liniile TAROM: Bucuresti – Sofia, Praga, Budapesta, Frankfurt, Cairo, Roma, Viena, Paris, Bruxelles, Berlin, Varsovia, Moscova, New – York, Alger, Beijing, Zurich s.a. Orasul Bucuresti este legat prin linii aeriene de principalele centre ale lumii si este deservit si de societatile aeriene dintr-o serie de state (Air-France, Aeroflot, Sabena, Lufthansa, American Airlines s.a.). Centrul Bucuresti are pozitia de punct terminus si de tranzit. Mai mentionam companiile interne LAR si ROMAVIA – ultima specializata mai ales pe curse charter.
Numarul aeronavelor pentru transportul calatorilor era in 2002 de 32 cu o capacitate de 2436 locuri, in timp ce numarul aeronavelor pentru transportul marfurilor era, in 2002, de numai 1 cu o capacitate de 80 tone.

Autor | admin Comentarii | 0 Data | august 19, 2015

leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.